3 iulie 2017: Universitatea sărbătorește 40 de ani de la prima Cupă și 2 luni de la ultima

3 iulie 1977. Într-o duminică. Craiova juca a doua ei finală de Cupă, după cea pierdută cu Rapid, cu doi ani înainte. Tot în deplasare, tot la București, tot pe 23 August. Dar cu 15.000 de olteni în tribune. Îi vedeți în imagini, exultând după goluri. Sunt imagini chiar mai frumoase decât super-golurile lui Balaci (cât de tare amintește de Messi de astăzi!) și Cârțu. Florin Marin avea să înscrie doar golul de onoare pentru Steaua. Cine poate privi aceste imagini fără o lacrimă în colțul ochilor? Aceia au fost eroii care au creat Craiova Maxima și datorită cărora suntem cu toții aici; pe acest site și în această viață. Pentru că Știința ne definește de când ne știm.

Dar vă invităm să facem un mic salt din trecut în viitor: suntem pe 3 iulie 2017. La 40 de ani de la acea finală magică, când am învins prima oară într-o finală, pe bucureșteni la ei acasă. Ba chiar pe sistem la el acasă. Pe 3 iulie 2017, Universitatea Craiova o să aibă a șaptea Cupă a României în vitrină. TREBUIE să o aibă. Va fi primul trofeu după 24 de ani. Adică între prima și ultima cupă câștigate de Universitatea (șase în total, până azi) au trecut doar 16 ani. 6 din 10! Apoi 24 de ani de secetă și suferință. Doamne, câte se pot întâmpla în 24 de ani! Aproape un sfert de secol. Se pot întâmpla multe, dar nu și obținerea unui trofeu național de către Știința.

Ca să ne dăm seama mai bine CÂT DE MULT TIMP A TRECUT, iată ce evenimente se petreceau în 1993, anul în care Universitatea Craiova obțiunea ultimul ei trofeu:
– Academia Română votează revenirea la scrierea cu ”â” în loc de „î”, în (nu ”ân”, atenție, fani mititelu!) interiorul cuvintelor;
– George Copos vinde primele televizoare și primele blaturi;
– Naționala României obțiune in extremis calificarea la Campionatul Mondial din SUA, prin golul lui Răducioiu în minutul 83, 2-1 în Țara Galilor;
– în mai, se lansează bancnota de 5000 de lei. Care arăta cam așa, pentru nostalgici:

– în noiembrie, regelui Mihai i se refuză intrarea în țară de către Ministerul Afacerilor Externe;
– Monica Seles este înjunghiată în spate chiar pe teren, la Hamburg, de către un nebun care se declara fan al marii rivale a sârboaicei, Steffi Graf;
– România pariticipă la primul Eurovision, unde este reprezentată de Dida Drăgan. Piesa se numea ”Nu pleca” și e suficient de oribilă încât să nu vă lăsăm aici un clip. Între timp, lumea își rupea pingelele în discoteci pe: It’s My Life (Dr. Alban), Can’t Touch This (MC Hammer), Coco Jambo (Mr President), Be My Lover (La Bouche) sau Casablanca (Jessica Jay);
– Bill Clinton devine președintele Americii;
– Este lansat jocul Super Mario Bross;

Da, dragi prieteni. Atât a trecut. O viață de om. Cât de departe pare acea finală cu Brăila, în care i-am auzit cu toții trosnind oasele lui Săndoi, la contra lui Marin Petrache. ”E-mil Săn-dooo-ooi!”, strigă miile de fani craioveni, în timp ce căpitanul este cărat pe targă către salvare, urlând de durere. Înainte de acea fază teribilă, Eugen Neagoe pasase magnific pentru un-doi-ul cu Vasc, care marca primul gol al finalei. Imediat după accidentarea lui Săndoi, Craioveanu închidea conturille cu un superb voleu de la marginea careului mare, în cross. Ultimul nostru mare marcator, Gică, a fost cel care ne-a adus și ultimul nostru mare trofeu.

A sosit timpul pentru încă unul, cu un succes în semifinale împotriva unei echipe antrenate de un antrenor minor și ca performanțe, și ca și caracter.

Marcatorii din primul succes în Cupă, acum 40 de ani.  Și astăzi alături de Știința, ca și ieri, ca și mâine.

Marcatorii din primul succes în Cupă, acum 40 de ani. Și astăzi alături de Știința, ca și ieri, ca și mâine.

Șansa pe care o avem în luna care urmează este unică. În ciuda absențelor grele, Craiova trebuie să facă primul pas înspre finala de la Ploiești, joi, cu Voluntari. Ivan trebuie să arate că poate fi noul Craioveanu, așa cum chiar marele nostru optar a spus că e posibil. Mulțescu trebuie să scape de frica antrenorului mic. Screciu trebuie să muște din adversari ca șeptarul Cristescu, în acel sezon. Dimitrov trebuie să facă efort cât trei, ca să suplinească lipsa conaționalilor Zlatinski și Popov. Briceag trebuie să revină direct la nivelul la care era când s-a accidentat, iar Bancu trebuie să-și continue forma bună și curajul arătat la ultimele meciuri, când a fost singurul care a înșirat jucătorii adverși, în driblinguri prelungite.

Avem suficienți jucători și o echipă mai bună decât Voluntari în ciuda multelor absențe. Iar Severinul are ultima șansă să vadă Universitatea jucând la ei acasă, probabil pentru mulți ani de acum încolo. Cu toții trebuie să ne mobilizăm, pentru un succes care va fi măreț. Și pe care alții îl vor povesti entuziasmați, peste 40 de ani.

3 comentarii la articolul 3 iulie 2017: Universitatea sărbătorește 40 de ani de la prima Cupă și 2 luni de la ultima

  1. Obiectivul spune:

    Daca o sa castigam cupa,cate o sa avem trecute in palmares ,una sau sapte,detinem sau nu ,palmaresul???

  2. Juventin spune:

    Pt meciul de cupa va mai dau un pont : sub 5,5 schimbari. Siguranta 99%. Astept injuraturi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NEWSLETTER