44 de ani de la prima ieșire a Științei în Europa

Ultima ediţie a Cupei Oraşelor Târguri, care urma să se transforme în Cupa UEFA a prilejuit prima participare într-o competiţie continentală a Universităţii Craiova, clasată pe locul 4 în campionatul încheiat. La 16 septembrie 1970, Ştiinţa a jucat pe Central cu Pecs Dozsa. Am şters colbul de pe cronici ca să vă povestim cum a fost.

Până să vorbim despre întâiul meci jucat de Ştiinţa într-o cupă europeană, vom vedea cum a ajuns să-l joace, cum s-a clasat în campionat. Ediţia 1969-70 a cunoscut o bizarerie. România era calificată la CM din Mexic, iar pentru acestă participare nu s-a încheiat campionatul intern ai devreme, ci a luat o pauză, între 19 aprilie şi 28 iunie. După revenirea intenaţionalilor s-au mai disputat 8 etape dintre cele 30, erau 16 competitoare.

Campionatul mondial l-a întreupt pe cel naţional

Etapa 22 a fost ultima dinaintea pauzei. După 21 de etape, Universitatea, antrenată de Ştefan Coidum, era clasată pe locul 2, revelaţia campionatului. Rapid conducea cu 27 de puncte, urmată de Craiova şi UTA, câte 26, oltenii fiind mai buni la golaveraj. Şi etapa 22 a programat un meci care devenea, la acea oră, derbiul campionatului: Rapid – Universitatea. Cinci rapidişti aveau să facă parte din lotul dus în Mexic: Răducanu, Lupescu, Dan Coe, Dumitru şi Neagu. Craiova n-a dat niciun om la naţională, măcar că de Oblemenco se tot mirau chibiţii că selecţionerul n-are ochi pentru el. Craiova a pierdut greu în Giuleşti, 1-0, ratând şansa să fie lider pentru mai bine de două luni.
S-a încheiat expediţia românească în Mexic, băieţii s-au înapoiat la meciurile mioritice. Pentru Craiova întreruperea competiţiei a fost bulversantă. Primul meci de la reluare a însemnat prima ei înfrângere pe Central din acea ediţie: 1-2 cu Dinamo. În următoarea etapă, a 24-a: UTA – Universitatea 2-1. Aşadar, Craiova a pierdut de trei ori consecutiv cu echipe tari. A ieşit, evident, din bătălia la titlu, rostogolindu-se pe locul 6, la 6 puncte de noul lider, UTA. În faţa ei se mai aflau Rapid, Steaua, Dinamo şi Jiul Petroşani. În etapa 26 avea totuşi şansa să sară barem peste Jiul, la egalitate de puncte cu ea. A fost Universitatea – Jiul 1-0, printr-un autogol, cel mai bun om de pe teren fiind portarul craiovean, Pâlcă. În etapa 26: Steaua – Universitatea 4-1. Craiova era pe locul 5, clasată după echipe care o învinseseră în ultimele 5 partide: UTA, Rapid, Steaua şi Dinamo. O echipă încă neobişnuită cu înălţimile, deşi cu trei ani în urmă încheiase campionatul pe locul 3, prima ediţie cu Oblemenco în echipă. Şi ieşise golgheter Oblemenco atunci. Avea şanse să iasă şi acum. Etapa 27: Petrolul – Universitatea 3-2. Ploieştenii stăteau critic (aveau să scape de retrogradare). Golurile Craiovei le-a dat Oblemenco. În etapele 28 şi 29, două meciuri pe teren propriu au mai înzdrăvenit Ştiinţa: 1-0 cu Steagul Roşu Braşov şi 3-0 cu CFR Cluj. Cronicarul C. Gheorghe remarca în Înainte altruismul atacantului Decebal Neagu, care a făcut tot posibilul să-l servească pe Oblemenco. Nelu a dat un gol dintr-o pasă a lui, a dat şi o bară, şi pe lângă. Culmea e că de două ori a marcat Neagu din mingi primite de la Oblemenco.

Craiova tot a luat un titlu. Prin Oblemenco

Înaintea etapei 30, ultima, din 22 iulie, UTA era campioană. Pe Central, în tur, Ştiinţa o cam zvântase: 4-1. Înaintea acestei ultime runde, Craiova era pe locul 5, la egalitate de puncte, 32, cu Dinamo, cu golaveraj mai slab. Dinamo juca la Târgu Mureş, cu ASA, echipă de mult retrogradată, cu doar 4 victorii. Craiova avea în deplasare cu FC Argeş, echipă mediocră, dar fără emoţii cu picatul în B. Meciul de la Piteşti avea însă o mare şi interesantă miză. Era cert că titlul de golgheter se va decide fără niciun aranjament. Pentru el se băteau Oblemenco (18 goluri) şi Dobrin (17). Doi nedreptăţiţi: Dobrin fusese în Mexic doar ca turist, Oblemenco nici atât – în Mexic ori altundeva cu naţionala.
Universitatea a jucat la Piteşti cu: Pâlcă – Niculescu, Mincă, Bâtlan, Velea – Boşoteanu, Ivan – Martinovici, Neagu, Oblemenco, Donose (Bălan). Dobrin a deschis scorul pentru FC Argeş şi totodată a egalat în meciul său cu Oblemenco, 18-18. Şi scria Virgil Vasilescu în Înainte: „Dar, în plin delir al tribunelor, printr-un şut năpraznic de la 18 metri, Oblemenco ia din nou conducerea”. Scorul de la pauză, 1-1, a fost şi cel final. La cel de-al doilea titlu de golgheter câştigat de Oblemenco în carieră o contribuţie de seamă au avut-o în partida decisivă Pâlcă şi Mincă, nedându-i voie Gâscanului să mai înscrie. Au lipsit de la Piteşti Deselnicu şi Strâmbeanu, oameni importanţi. Remarcăm folosirea lui Donose: Născut la 22 decembrie 1952, Costică era minor. Şi a jucat titular cam în ultimele cinci meciuri din campionat, nu doar la Piteşti. De la juniori provenea şi Boşoteanu, care însă nu s-a prins de lotul Ştiinţei.

Culmea, Dinamo a pierdut la Târgu Mureş şi Craiova a terminat pe locul 4: UTA 39, Rapid 37, Steaua 34, Craiova 33, Dinamo 32. Cupa României a câştigat-o Steaua. UTA a mers în Cupa Campionilor, Steaua în Cupa Cupelor. Următoarele două clasate puteau să participe în Cupa Oraşelor Târguri, care-şi dădea ultima suflare, de la anul având să se transforme în Cupa UEFA. Rapid, poate supărată c-a ratat titlul, poate din alt motiv, a refuzat înscrierea. S-au dus în Cupa Oraşelor Târguri locurile 4 şi 5, Craiova şi Dinamo. UTA a reuşit bomba bombelor, eliminând-o pe Feyenord, câştigătoarea în exerciţiu a Cupei Campionilor. Steaua şi Dinamo au mers şi ele în turul doi, trecând de Karpaty Lvov (din URSS, nu din Ucraina), respectiv PAOK Salonic. Universitatea a nimerit un adversar de la vecinii maghiari, Pecs Dozsa.

Debut cu dreptul, debut cu stângul? Greu de spus…

16 septembrie 1970, o zi de miercuri. Primul meci într-o cupă europeană jucat de Universitatea. O competiţie la care participa întregul continent, nu ceva gen Cupa Balcanică. Competitoare de calibru. De pildă, Dinamo Bucureşti, în turul doi, a căzut cu FC Liverpool, care s-a dus mai departe. Hazliu e că ziarul Înainte nu dă numele întrecerii, nici în titlul cronicii, nici în articol. Ziaristul Costantin Gheorghe, care semnează Gh. Titi, zice doar atât: „În sfârşit, iată şi clipa mult aşteptatului debut al studenţilor craioveni într-o competiţie europeană mai de elită”.

Debutul a fost unul timorat. Şi, poate spulberăm un mit, publicul n-a dat pe dinafară din tribune: 15.000 de spectatori.

taralunga

Teo Țarălungă, unul dintre primii campioni ai Craiovei de dinainte de Maxima

Formaţia Universităţii folosită de Ştefan Coidum în meciul cu Pecs Dozsa: Pâlcă – Niculescu, Mincă, Deselnicu, Velea – Strâmbeanu, Ivan – Niţă (Martinovici), Neagu, Oblemenco, Ţarălungă. O nouate faţă de campionatul trecut, Teodor Ţarălungă, extremă de clasă adusă de la Progresul Bucureşti. El a şi înscris primul gol craiovean în Europa. Ziceam că spectatorii n-au fost prea mulţi. Dar au fost incredibil de sportivi: „În min. 67, ropote de aplauze. Dar nu pentru craioveni. De data aceasta le-au cules oaspeţii, pentru felul în care au deschis scorul prin Mathe”. Evident, redăm şi descrierea golului istoric al lui Teo: „Aplauzele s-au repetat în minutul imediat următor, când la un schimb martinovici, Oblemenco, Ţarălungă, ultimul a înscris din apropiere”. În minutul 80, Strâmbeanu, din centrarea lui Ţarălungă, a înscris golul victoriei. Cel mai bun om al Ştiinţei a fost Lucian Strâmbeanu, „care în această partidă a tras la poartă cât toţi înaintaşii la un loc”. Scor final: Universitatea Craiova – Pecs Dozsa 2-1.

Cu primul meci european în deplasare a fost mai greu…

„Victorie – dar prea puţin pentru retur” era titlul cronicii din Îaninte. Din nefericire, ziaristul Gh. Titi a avut gura aurită. Cronica returului a apărut sub titlul „Un rezultat pe măsura unei penibile evoluţii”. Jucat la 30 septembrie, meciul s-a încheiat cu 3-0 pentru maghiari, scor stabilit din minutul 15 până-n 25. Cotidianul Înainte a scris că Ştiinţa a jucat în sistemul 1 – 4 – 4 – 2, deşi redă componenţa echipei în formula clasică a vremii, 1 – 4 – 2 – 4, cu atacanţii Martinovici, Bălan, Oblemenco şi Ţarălungă. În rest, aceeaşi componenţă din tur. La aşa scor, ce să mai spunem despre meci. Koloman Braun, delegatul FRF care a însoţit Universitatea, a declarat că doar Niculescu şi Bălan au corespuns, iar portarul Pâlcă nu e vinovat la goluri. Federaţia a acordat un avertisment Universităţii pentru un aşa rezultat.

Probabil că şi-n 1970 circula vorba cum că din greşeli înveţi. La următoarea participare în Europa, în 1973, având un adversar mult mai de fală decât Pecs, anume Fiorentina, Ştiinţa s-a calificat. Iar dintre fotbalştii Craiovei eliminaţi de cei de la Pesc Dozsa, Niculescu, Deselnicu, Velea, Ivan, Strâmbeanu, Niţă, Oblemenco, Bălan şi Ţarălungă au ieşit campioni patru ani mai târziu.

Şerban Comănescu

taralunga caricaturataralunga inainte titlu

3 comentarii la articolul 44 de ani de la prima ieșire a Științei în Europa

  1. Daniel spune:

    Super articolul!!!

  2. al batran spune:

    Ce vremuri frumoase!Vremuri asezate cu frunti senine, fiecare stia ce are de facut. Unii invatau (noi studentii),altii,multi,munceau si aveau unde,iar altii jucau diverse sporturi cu profesionism
    pregatite printre care si footbal si ura nu era nici pe stadioane si nici in tribune(cel mult ciondaneli)

  3. Maximus spune:

    Sa speram ca noul Central va fi gata la timp pentru redebutul Stiintei in Europa!! Vom fi ce-am fost si chiar mai mult!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NEWSLETTER