Finaliștii de la juniori: prezentarea lotului și povestea echipei

Știința – Dinamo în finală, pe 2 iunie, episodul 2

Actuala echipă de juniori 2 (u-17) a Craiovei, considerată cea mai bună grupă de juniori a Universității la ora actuală, este formată pe scheletul Școlii de Fotbal Viitorul Știința Craiova, a lui Silviu Bogdan. Copiii, născuți majoritatea în 2000 și câțiva în 2001, sunt deja niște obișnuiți ai fazelor finale ale competiției: cea cu Dinamo de pe 2 iunie va fi a patra finală pe care o joacă. E drept, toate celelalte trei au fost pierdute (cu Atletico Arad, Sportul Studențesc și Școala de fotbal Dani Coman). Dar managerul centrului de copii și juniori este categoric: ”Victoria în finale ne interesează mai puțin. Scopul nostru este să creștem jucători pentru echipa mare, să le dăm experiență în meciuri cu miză. Practic, odată ajunși în finale, indiferent de rezultatul lor, obiectivul nostru a fost atins, pentru că băieții joacă până la capăt și au ocazia să simtă presiunea unor jocuri importante.”

E drept, finala de pe stadionul din cartierul bucureștean Colentina, din 2 iunie, este prima cu Dinamo, iar de data asta tot clubul și-a propus să învingă și să mai aline din suferința fanilor, dezamăgiți de faptul că echipa mare nu a reușit să ajungă și ea în finala Cupei României.

Prezentarea lotului 

(îi vom menționa primii pe titularii din meciurile cu Arad, în mare parte aceiași care au fost titularizați pe tot parcursul sezonului)

Andrei Bobonete (portar, născut la Craiova): unul dintre veteranii echipei, care a apărat în toate cele trei finale jucate deja și a fost om de bază și în acest sezon. E descris de Silviu Bogdan drept un ”copil foarte cuminte, echilibrat, cu o contribuție esențială la calificare după o prestație foarte bună în returul semifinalei, de la Arad”. E doar o coincidență de nume cu cunoscuta vedetă TV și marele suporter al Științei, Mihai Bobonete.

Ceilalți doi portari din lot sunt Mihai Marc (adus de la Sighetu Marmației) și Cătălin Costoaie (Jimbolia).

Fundașul dreapta, Răzvan Nițuică, este născut în 2001 și a prins primul 11 după ce titularul de drept, Olteanu, a fugit în Olanda împotriva voinței clubului (detalii în episodul 1).

Raul Constantinescu (n. Craiova), fundaș central, este căpitanul echipei și un lider autentic în teren, un jucător de forță care, după spusele antrenorilor, mai are de lucrat totuși la partea tehnică. Constantinescu a fost selecționat de mai multe ori și la loturile naționale.

Căpitanul Constantinescu (stânga), alături de portarul de rezervă, Marc

Celălat fundaș central, Sorin Sima, poate deveni noul Tilihoi. Venit tot de la Brăila, de la școala care l-a dat și pe Florinel Coman, este un fundaș de picior stâng, mai mobil decât Constantinescu și mai rapid.

Hristos Vadasis  (născut la Craiova, cu tată grec) este un fundaș stânga pe care mulți îl văd curând la prima echipă, ca variantă pentru Marius Briceag. Cu o viteză excepțională și o tehnică foarte bună, fundaș lateral foarte ofensiv, Vadasis se aseamănă în multe aspecte cu Vătăjelu, doar că este mai bine clădit decât acesta și mai tare pe picioare. Punctul lui forte sunt centrările în forță, în stil Marcelo.

Mutându-ne la zona de mijloc, partea centrală, ajungem la cei doi ”centrali” considerați punctul forte al echipei. Universitatea U-17 este o formație foarte tehnică, cu un joc ofensiv și plăcut. Nu întâmplător, creierul din spatele ei este Daniel Mogoșanu, fost tehnician și la echipa mare, care a impresionat prin stilul direct și spectaculos și la prima echipă. Dar acest joc ofensiv nu ar fi posibil fără ”fabrica de pase” de la mijlocul terenului. De producție se ocupă doi fotbaliști care pot ajunge elemente esențiale la echipa mare a Științei.

Primul, Cristi Șerban (n. Filiași), este comparat de toți cei care l-au văzut jucând cu Costică Donose. Deși nu este un central de forță, impresionează prin tehnică și determinare, iar jocul lui este caracterizat de Silviu Bogdan ca fiind „de o eleganță cum rar vezi pe terenurile de fotbal”.

Celălalt punct fix de la mijloc, Andrei Dobre (n. Vâlcea) este mai înalt și mai puternic decât Șerban, dar la fel de tehnic, mereu calm în orice situație și extrem de cerebral. Filtrează și verticalizează foarte bine, mereu cu capul sus și un pericol pentru adversari cu mingea la picior.

În poza de mai jos puteți, de altfel, descoperi șase dintre titularii noștri de bază de la U-17. Despre trei am vorbit deja, pe ceilalți trei urmează să-i cunoașteți. În stânga este Valentin Mihăilă, super-talentul lotului și cel care face deja deliciul tribunelor prin driblingurile sale, lângă el e Cristi Șerban, apoi vârful Viorel Zbona, fundașul central brăilean Sima, mijlocașul central Dobre și extrema Gârbiță.

Alexandru Gârbiță (n. Filiași), extrema stângă, este unul dintre fiii rătăcitori readus cu mari eforturi la echipă de către Silviu Bogdan, deși părinții au rămas în străinătate după plecarea de astă-iarnă. Un jucător de mare viteză și talent, cu dribling excelent, și unul dintre cei mai buni marcatori echipei în turul de campionat. A înțeles că viitorul lui este la Universitatea Craiova și a semnat un nou contract, momentan toate problemele fiind rezolvate.

Marius Albăstroiu (n. Craiova), extremă dreapta, a fost adus în această iarnă de la CSJ Știința Craiova și s-a integrat imediat în echipă. A venit la Universitatea după mai multe insistențe ale clubului, iar Silviu Bogdan crede că, dacă părinții ar fi acceptat să îl aducă mai devreme la echipă, acum ar fi fost la un nivel mult mai înalt. Chiar și așa, Albăstroiu și-a câștigat locul de titular prin ambiție și calități și este într-o continuă creștere.

Ajungem astfel la vedeta lotului, Mihai Valentin Mihăilă, alintat de colegi „Țîntă”. MVP în partida tur cu Arad, de pe Extensiv, unde a marcat ambele goluri ale echipei, Mihăilă l-ar face și pe Luțu să pară un fotbalist greoi și lipsit de sclipire. Deși s-a născut în comuna Finta (jud. Dâmbovița), Țîntă vorbește deja cu perfectul simplu, pentru că deja joacă fotbal pentru Craiova de cinci ani, adică de când avea 12 ani.

”Țîntă” în acțiune, urmăriți expresiile de groază de pe fețele fundașilor adverși.

Vârful Viorel Zbona (n. Sighetu Marmației) este cel care are datoria de a ține locul lui Markovici și Ciutică, care au fost mai mult accidentați acest sezon. Deși dorul de casă își mai spune cuvântul, având în vedere că este tocmai din Maramureș, Zbona s-a integrat rapid în jocul echipei.

Angel Ciutică (n. Craiova), adus de la Dinamic Craiova și considerat unul dintre vârfurile fotbalului din orașul nostru, a fost chinuit de accidentări în acest sezon. Cu toate astea, deși nu era complet refăcut, Daniel Mogoșanu a riscat și l-a trimis pe teren în ultimul sfert de oră al meciului de la Arad, la scorul de 2-1 pentru adversari. Strategia de „totul sau nimic” a antrenorului nostru a dat roade, pentru că Ciutică a înscris, la scurtă vreme după introducerea pe teren, golul care ne-a dus în finală.

Angel Ciutică în acțiune

Și, dacă tot am ajuns la accidentați, pe lângă Jovan Markovic și Angel Ciutică să-i mai amintim și pe ceilalți componenți ai infirmeriei: Adrian Nechifor (operat recent de apendicită) sa Ricardo Vlădulescu. Acestora li se adaugă și alți fotbaliști care au bifat destule minute în acest campionat: Valentin Tîrș (venit în această iarnă de la Vâlcea, considerat un transfer foarte ubun, se zice că cel mai bun junior vâlcean), Mădălin Calu (adus recent de la Brăila, toți speră să rămână la noi), Ionuț Cercel, Gheorghe DanielDavid Stăiculescu, Emil Pacionel, George Pătulea. Lor li se adaugă, bineînțeles, Vladimir Screciu, promovat de ceva timp la echipa mare, care din cauza asta și-a ajutat colegii juniori doar în turul campionatului.

Felicitări tuturor campionilor noștri și să fim alături de ei săptămâna viitoare, pe 2 iunie, în finala contra rivalei Dinamo.

Citiți aici primul episod al serialului nostru despre finaliștii de la juniori B

13 comentarii la articolul Finaliștii de la juniori: prezentarea lotului și povestea echipei

  1. Bogdan spune:

    Felicitari copiilor!
    Astazi a avut loc la Inalta Curte de Justitie si Casatie un nou termen legat de marca Universitatea Craiova.Ajica a pierdut la fond si in apel.
    Procesul e crucial pentru ca avand marca, obligatoriu si palmaresul vine logic dupa ea.
    Avocatii lui Badea se pare ca mizeaza pe acest aspect atunci cand au retras actiunea de la Tribunalul Dolj, acolo unde Ajica spune ca a triumfat si ca a castigat.
    Stiti ceva amanunte daca s-a dat si sentinta la Inalta Curte?

  2. vic spune:

    portarul Mihai Marc este 2000 sau 2001 ?

  3. Obiectivul spune:

    Cel mai bun fotbalist al acestei generatii era fundasul dreapta Olteanu,un fel de Roberto Carlos in miniatura!L-am vazut acum 2 ani la un turneu semifinal,din pacate a plecat in strainatate chiar din vara lui 2015!

  4. Dan spune:

    Cel mai bun fotbalist al acestei generații este Screciu care este la echipa mare și deja a și confirmat.Va veni tare din spate Markovici când va termina cu accidentările.

  5. Obiectivul spune:

    Eu am spus cine era nu cine este!

  6. ipsilante spune:

    O parte dintre aceste sperante, probabil, vor confirma. Toti ne-am bucura sa faca pasul la prima echipa a Stiintei, si sa confirme, cat mai multi tineri. Vom vedea. Acum, la ora bilantului, dupa inca un sezon incheiat, faceam zilele astea, o paralela intre Stiinta sub Felix Grigore si cea sub Marcel Popescu. L-am criticat si chiar detestat pe „waterboy” dar, comparand jucatorii adusi de el, cu cei adusi de Marcel Popescu, imi dau seama ca am fost nedrept. El a facut transferuri catastrofa dar a mai nimerit si cate un fotbalist. Nea Marcel, la capitolul asta, a gresit cam pe linie. Singurul lui transfer reusit, care i-a si salvat scaunul, a fost domn’ profesor Multescu. Acum, l-a adus antrenor pe acest italian, Devis Mangia. Vad ca unii isi pun mari sperante in el, altii, sceptici ca mine, ii acorda credit spre zero. Daca la venirea lui Multescu, desi cu trecut dinamovist, m-am bucurat si am sperat, acum, traiesc un sentiment contrar. Asta e! Daca, insa, si in aceasta vara, nea Marcel va avea aceeasi mana proasta, in completarea lotului, iar „macaroana” nu va „regiza” un fotbal frumos si eficient, cred ca va trebui sa ne dovedeasca ca este cel putin la fel de gentleman ca nea Gigi Multescu. Eu, personal, sper sa aiba mana mai buna ca pana acum.Dupa „pieptanarea” lotului, cred ca avem nevoie, pe langa pustii nostri, de cativa fotbalisti adevarati, pe posturi cheie, pe care-i asteptam cam demult. Altfel, performanta va ramane departe de Craiova. Este doar o parere. In asteptarea „intaririlor”, avem tupeul sa speram. FORZA STIINTA!

  7. valumi spune:

    🙂 Specimenul „waterboy” Ipsilante continuă să facă furori călătorind în stilul android „mod avion”. 🙂 E bine așa, că nu poate fi mușcat de unde-i place decât de el însuși … 🙂

  8. Njock spune:

    Rog conducerea să nu rămână în expectativă, cam tot ce-i bun și abordabil pe intern se marchează. Creeați-ne vise,speranțe,calcule,regrete,deziluzii,certitudini…

  9. Nicu spune:

    Motto: „Să nu ne răzbunați!” (M. Vulcanescu) dupa umilința de la Chiajna.

    Un articol interesant si inspirat despre lucrurile cu adevarat importante: motivarea performanțelor juniorilor.

    Nobilă ideea de a-i pune sub lumina reflectoarelor pe adevaratii eroi de la U17. Recunosc că nu i-am vazut niciodată, dar sunt convins ca niciun junior n-a fost gonflat dupa modelul „valoreaza vreo 10 milioane de euro” (evident, noi nu avem astfel de „specialisti” care abuzează de hiperbole. Am inteles ca aceia lucrează la concurență😀)
    Altfel, conținutul articolului pare motivant. Voi fi prezent la finală să ii văd live.
    Dupa descriere, se aseamănă cu mult lăudata generație a lui Lulelaru, Nica, Vancea, Frasineanu, Trică creata de profesorul Tica Zamfir.

    Aş aprecia mai mult dacă cineva din conducere ar fi mai transparent si ne-ar spune: „din cauza esecurilor repetate la transferuri, strategia noastră a devenit acum promovarea tinerilor”.
    Cred ca ar fi o alternativă mai bună, mai sănătoasă, decat drumul scurt al cautării de gloabe ieftine. Şi de iluzii.
    De altfel, nu observ nicio reacție in privința transferurilor. O fi un semn de maturitate sau teama de eşec?

    Unui chinuitor loc 5 plin de deziluzii aş prefera consolidarea unui nucleu de 5-6 juniori valoroși cu care am putea spera la mai mult.
    Unei mediatizari a non-valorilor, adica a unor „jucători” care vor ieşi dintr-un fenomen in care n-au intrat niciodată: fotbalul, gen Rambe, Fajic, Bucurica, Mingote, Barthe etc. as aprecia mai mult dacă voi, Redacția, ați avea o abordare mai personalizata fața de juniorii noștri, care chiar au nevoie de mai multă atenție.

    PS. Va face această generație uitat obsedantul vers „de bucurie rar avurăm parte”? Rămane de văzut😀

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NEWSLETTER