Ioana Roşca: „Când eram mică, l-am văzut pe Federer jucând la televizor și mi-am dorit să fiu în locul lui“

Craioveanca Ioana Loredana Roșca a devenit campioana oltenilor după ce, la începutul lunii iunie, a câștigat la dublu, împreună cu Ioana Ducu, titlul de la Roland Garros. Ioana Roșca are 17 ani și 1,78 înălțime. Este campioană națională atât la simplu, cât și la dublu. Petrece, zilnic, pe terenul de tenis, aproximativ 4-5 ore, iar cel mai mare vis al ei este să câștige un turneu de Mare Șlem și la senioare. Ioana se pregătește acum pentru turneul de la Wimbledon. Chiar dacă iarba nu este suprafața ei preferată, speră să obțină un rezultat la fel de bun ca cel de la Paris.

 

Ce înseamnă pentru tine titlul obținut la Roland Garros?
Înseamnă mult, chiar dacă a fost la dublu și nu la simplu. Eu și Ioana jucăm de mult timp împreună la dublu și acest titlu dovedește că suntem o echipă bună atât pe teren, cât și în afara lui. De asemenea, un titlu la un turneu de Grand Slam e ceva mare, pentru că acolo vin cei mai buni jucători din lume.
Cât de greu a fost să ajungeți în finală? Povestește-ne care a fost parcursul vostru în acest turneu.
Nu a fost ușor, chiar dacă unele scoruri au părut în favoarea noastră. Sincer, cred că cel mai greu meci a fost cel din primul tur. Ca la orice turneu, primul tur este considerat cel mai greu. Am pierdut primul set ușor. Eu și Ioana nu am reușit să ne coordonăm foarte bine, dar în următoarele două seturi ne-am adunat și am reușit să câștigăm. În cel de-al doilea tur le-am întâlnit pe favoritele numărul 2, care anul acesta au avut niște rezultate foarte bune, dar ne-am dorit mult să jucăm împotriva lor și să le batem. Cred că acest lucru ne-a motivat pe amândouă să câștigăm. Următoarele două meciuri au fost extrem de bune. De la începutul meciului și până la sfârșit ne-am ținut de tactică, iar în finală a fost la fel de bine.
Finala ați câștigat-o în tie-break. A existat vreun moment în care nu mai sperai la victorie?
Nu. Tot timpul am crezut în noi, chiar și când am fost conduse cu 5-3 în decisiv. Știam că putem, am avut partide unde am revenit de la mingi de meci pentru adversare și știam că putem câștiga. Am fost puțin demoralizate după ce am pierdut al doilea set, mai ales că în primul am jucat perfect. Până la urmă, am reușit să ne motivăm reciproc și am câștigat.
O să participi și la Wimbledon. Ce așteptări ai?
Îmi doresc tot un rezultat bun. Evident că mi-aș dori un titlu la simplu, dar, de ce nu și la dublu. Adevărul este că Wimbledon este destul de greu, fiind pe iarbă, iar noi nu avem această suprafață în România. Din păcate, nu voi avea mult timp pentru adaptare, dar o să încerc să ajung cât mai departe în competiție.
Înainte să te apuci de tenis, ai jucat handbal. De ce ai început să joci tenis și nu ai continuat cu handbalul?
Da, tot timpul mi-a plăcut handbalul, mai ales că a jucat și mama mea…

Denis Șchiopu

continuarea interviului o găsiți în ediția tipărită a revistei Maxima Sport, la chioșcurile de ziare din Craiova și din principalele orașe ale Olteniei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

NEWSLETTER