Marcel Popescu, președintele Științei: ”Vă spun ca între prieteni: vom fi campioni!” (PARTEA I)

Marcel Popescu nu-ți poate fi indiferent, niciodată. Inteligent, abil, cu acea sclipire specific oltenească, pe care o prețuiești indiferent de tipul de interacțiune pe care îl aveți,  actualul și fostul președinte al echipei de legendă a Științei este un personaj pe care oltenii adevărați îl iubesc, iar adversarii lor îl consideră, de regulă, antipatic. Mai presus de toate, conducătorul Universității Craiova este sigur pe el și te convinge și pe tine să fii sigur de ceea ce spune. Și, cu acea siguranță de sine a omului care a câștigat tot ce se poate câștiga într-un an în care nimeni nu-i dădea vreo șansă, Marcel Popescu te trage deopoarte, 25 de ani mai târziu, și-ți spune: ”uite ce e, ca între prieteni îți zic: O să fim campioni!”.

”Universitatea Craiova nu se scrie, Universitatea Craiova se simte”

A trecut un sfert de secol de la ultimul titlu al Craiovei, cel la care ați contribuit din plin, tot din postura de conducător de club, ca și astăzi. Ce amintiri aveți din acel sezon fabulos?
E adevărat, am trăit intens momentele de istorie ale Universității Craiova, fie că am fost copil sau adult. Povestea Universității este cea mai frumoasă din fotbalul românesc. Când mi s-a oferit șansa să fiu ”generalul” acestei fantastice armate, am simțit, cumva, că, la finalul acelei bătălii, Știința va fi cea mai bună. Și așa a fost: nu doar că am câștigat titlul de campioni și Cupa la seniori, dar am obținut titlurile naționale și la tineret, și la juniori. M-am bucurat împreună cu colegii și prietenii mei, cu Sorin Cârțu, cu profesorul Nicolae Zamfir, cu Nelu Oblemenco, cu Tică Oțet, cu Petre Deselnicu și toți ceilalți de parcă am fi reușit imposibilul. Și chiar îl reușiserăm.


mp3

Ce asemănări și ce deosebiri există între situația actuală de la club și cea de la începutul anilor 90?
Există și astăzi o emulație, cum exista și acum 25 de ani. În anul în care noi sărbătoream eventul, o formație foarte în vogă la acea vreme lansa un cântec pe care, întâmplător, l-am reascultat zilele astea. Traducerea în română a lui ar fi ”Miroase a spirit tânăr”. Exact așa miroase acum, pe străzile Craiovei: a proaspăt, a nou, a reînceput de legendă. Și tot în perioada aia în România se asculta un alt cântec, mult mai popular: ”Hai acasă”, al lui Gil Dobrică. Mereu mi-a plăcut analogia dintre această piesă și titlul recâștigat de Craiova. Într-adevăr, titlul se reîntorsese acasă. Astăzi, acești formidabili suporteri realizează că au fost manipulați timp de două decenii și sunt înfometați nu doar de performanțe, ci și de adevăr. Suntem furioși și suntem fericiți în același timp. Vrem să trăim, să știm, să ne bucurăm. Spiritul tânăr bântuie iarăși pe străzile celui mai frumos oraș din România. Sincer, văd foarte multe asemănări cu acel an. Avem din nou o generație de fotbaliști talentați și avem din nou sutele de mii de suporteri în spate. Singura diferență față de anii ’90 este că acum performanța va fi a fiilor și a nepoților. Ei o vor realiza și tot ei se vor bucura de ea.

Sunteți născut în orașul lui Oblemenco, Corabia. Care sunt cele mai prețioase și cele mai „oltenești” amintiri pe care le aveți de pe plaiurile natale, de când erați copil?
Anii copilăriei din Corabia natală au fost de neuitat, în special vacanțele. Îmi amintesc zilele superbe petrecute pe malul Dunării, unde jucam fotbal, handbal sau volei chiar acolo, pe nisip, sub soarele blând care ne mângâia parcă altfel. Cu toții mergeam la Sala Polivalentă zilnic și trăiam pentru sport. Și da, ne simțeam norocoși și speciali pentru că eram concitadinii marelui Nelu Oblemenco, eroul nostru, al tuturor.

Chiar așa, doi oameni din Corabia, Oblemenco și dumneavoastră, au fost artizanii celor două eventuri din istoria Științei. Trebuie să fie ceva special la orașul ăla…
E doar o întâmplare, Corabia nu e mai specială decât Slatina, decât Severinul, decât Târgu Jiul, decât Vâlcea, decât Calafat sau decât orice alt oraș sau sătuc din Oltenia. Ce e cu adevărat special este spiritul Universității Craiova, unul care este trăit la fel de intens, la fel de ”oltenește”, în fiecare colțișor al celor cinci județe. Mi-e greu să descriu în cuvinte acest fenomen. Au încercat și alții mult mai talentați decât mine, s-au scris poezii, cântece și cărți, dar nici măcar ei nu au reușit. Universitatea Craiova nu se scrie. Universitatea Craiova se simte.

”Pe umerii Craiovei pică iarăși greaua sarcină de a vindeca fotbalul românesc”

Cum s-a petrecut prima dumneavoastră apropiere de Universitatea, ca suporter și ulterior ca om implicat în club?
Am luat cunoștință cu Universitatea Craiova ca baschetbalist, în 1966. Atunci am reușit și ca sportiv o performanță unică: am obținut titlul de campion de juniori al României cu echipa Liceului Nicolae Bălcescu, actualul Colegiu Carol. Apoi, încet-încet, din sportiv am ajuns conducător, dar nu înainte de mulți ani de ucenicie alături de regretații nea Ion Constantinescu ”Hamlet”, părintele sportului de echipă craiovean, și de Corneliu Stroe, cel căruia îi datorăm în mare măsură renașterea legendei.

În acel sezon istoric nu am cucerit doar campionatul și cupa la seniori, ci și titlurile naționale la tineret și juniori. Cum stă Universitatea astăzi, din acest punct de vedere, al jucătorilor care vin din spate, olteni prin naștere sau prin creștere?
Vom fi campioni! We will be champions! Serons champions! Vamos ser campeoes! Asta e singura diferență. Că, spre deosebire de atunci, de data aceasta aceste trei cuvinte magice se aud în vestiarul Universității în mai multe limbi.

mp2

Apropo de Corabia, care sunt șansele ca alți olteni de la Dunăre, severinenii, să vadă un derby cu Dinamo la ei în oraș, săptămâna viitoare?
Orice meci în oricare oraș al Olteniei este o bucurie pentru noi, ca reprezentanți ai Universității, și oriunde ne simțim acasă. Din păcate, cred că săptămâna viitoare suporterii din Severin vor trebui să vină la Craiova, dacă vor să-și vadă favoriții.

Vă mândriți că, în primul dvs mandat la Craiova, un singur fotbalist de la Universitatea a ajuns la o echipă din București, și acela obligat cumva de autorități, Ion Sburlea. Venind în ziua de azi, încercați să vă păstrați recordul de ”embargo” la adresa capitalei?
Eu am o vorbă: nu poți să câștigi războiul dacă vinzi gloanțe adversarului. Nu avem nici un gând să vindem rivalilor. Doar că, din păcate, la rivalii noștri tradiționali, destabilizarea vestiarului advers a devenit o practică obișnuită. Fotbalul nostru este infestat de mari ”specialiști”, de complicități și de trădări, dar noi vom răspunde la toate astea așa cum am făcut-o mereu: doar pe teren, doar cu talentul și cu spiritul nostru. Tot pe umerii Craiovei pică greaua sarcină de a vindeca sportul românesc. De aceea le spun acum suporterilor din toată țara, chiar și din afara Olteniei: fiți alături de noi, fiți cu sufletul alb-albastru, pentru că luptăm pentru voi toți, pentru un fotbal mai curat, în care victoriile și câștigătorii se decid doar pe teren.

Cine sunt ”rivalii”?
Din păcate, tot mai puțini. O competiție e puternică atunci când rivalii sunt puternici. În competiția noastră, rivalii tradiționali ai sistemului au fost înlăturați. Au dispărut de prima scenă echipe de mare tradiție: Rapid, Petrolul, U Cluj, UTA, Poli Timișoara și altele. Știți care e problema sistemului despre care vorbim? Că a crezut că și-a ucis și cel mai dificil adversar, pe Universitatea Craiova. Într-un fel, au avut dreptate. De câte ori a încurcat vreo echipă din Craiova pe Steaua, în ultimii 20 de ani? Acum au aflat și ei că Universitatea e mai vie ca oricând. Și că nu se pot culca pe o ureche cu ideea că gata, au rămas doar ei și nu mai există ripostă. Suntem aici. Ne batem. Suntem aici pentru cei care ne iubesc, dar și pentru aceia care respectă ideea de competiție. Suntem aici pentru toți aceia care spun: ”așa nu se mai poate, această nesimțire trebuie să înceteze!”. Suntem aici pentru cei care știu că sportul adevărat este despre talent și pasiune, nu despre sistem și blaturi.

”Am spus că vrem campionatul, știm ce trebuie făcut”

Apropo de ingerințele capitalei la echipă, ne puteți detalia situația lui Mateiu? Și în ce măsură are el un viitor la echipă?
Cazul Mateiu este un caz tipic de indisciplină și nimic mai mult. Alte speculații nu își au rostul. Depinde doar de el dacă vrea să fie alături de noi cu adevărat sau nu. Dar, dacă vrea asta, trebuie să ne-o și demonstreze. Când joci la Craiova nu poți să fii doar parțial oltean sau legat de Universitatea doar prin contract. Când joci la Craiova trebuie să te implici 100%. Asta așteptăm nu doar de la Mateiu, ci de la toți fotbaliștii noștri, și nu, nu cred că cerem prea mult.

Cum ați trăit meciul de pe Arena Națională? Ce am pierdut, ce am câștigat?
Am pierdut punctele, dar am câștigat respectul tuturor iubitorilor de fotbal, chiar și al acelora care nu țin neapărat cu Știința. Odată cu asta, bineînțeles, încrederea jucătorilor noștri în propriile forțe a crescut imens. Trebuie să ne păstrăm această stare, trebuie să dăm suporterilor la schimb aceleași lucruri pe care ni le-au dat ei, în acea seară superbă de început de octombrie: sacrificiu și loialitate, asta vrem să le întoarcem, pentru că asta am simțit din partea lor. Datorită suporterilor, jucătorii au înțeles perfect cât de important e să apere cu toate puterile onoarea, prestigiul și independența acestui club de legendă.

cronica-steaua-csu-craiova

Sunteți recunoscut drept unul dintre oamenii de fotbal cu cel mai bun ”ochi” la fotbaliști. Cu toate astea, transferurile din această vară au fost destul de contestate de suporteri. Cum ați caracteriza evoluțiile lui Gustavo și Rambe și în ce măsură putem aștepta mai mult de la ei?
Să nu uităm că Universitatea Craiova a avut interdicție la transferuri. E foarte greu să legitimezi jucători liberi în perioada iunie-iulie, e deja târziu. În condițiile date, trebuie să fim mulțumiți cu transferurile realizate.

Dacă tot am ajuns la caracterizări de jucători, spuneți-ne și ce vine din urmă. Am asistat la trei debuturi reușite ale tinerilor noștri fotbaliști. Ce părere aveți despre Vlădoiu, Manea și Screciu?
Cei trei pot să facă pasul în cel mai scurt timp, chiar în acest sezon, de la promisiuni la certitudini. Și eu și Gigi credem același lucru: că Vlădoiu, Manea și Screciu au în sânge ADN-ul gloriei sportive. Trebuie însă să avem multă grijă de ei, să-i protejăm de tentații care le-ar putea compromite cariera fotbalistică.

Se vorbește insistent de nevoia aducerii unui vârf și a unui fundaș dreapta. Și noi știm că un vârf se caută. Aveți deja câteva nume pe listă? Dar fundaș dreapta?
Categoric, în următoarea perioadă de mercato vom încerca să întărim lotul. Însă nu e încă momentul să vorbim despre posturi sau despre nume. Suporterii să aibă răbdare și încredere. Dacă am spus că vrem campionatul, știm ce trebuie făcut ca să ne batem pentru el.

CITEȘTE AICI A DOUA PARTE A INTERVIULUI

 

Un comentariu la articolul Marcel Popescu, președintele Științei: ”Vă spun ca între prieteni: vom fi campioni!” (PARTEA I)

  1. ipsilante spune:

    Avem, poate, cel mai bun conducator de club, 100% profesionist, oltean pur-sange, dedicat, trup si suflet, Stiintei si performantei. Nu ne lafaim noi in bani dar stabilitatea financiara e mai presus de orice. Finantatorii nostri, pana in prezent, s-au straduit si au reusit (desi nu e deloc usor!) tacit, fara zgomot in media, o sustinere laudabila a clubului. Avem si antrenor de calitate! Cu un lot relativ modest, insuficient numeric si neacoperit pe posturi, a facut minuni, urcandu-ne, dincolo de cele mai optimiste previziuni, pe locul 2. Si daca locul 2 este de fala, JOCUL ECHIPEI, este pentru prima data de foarte multi ani, cand incepe sa semene cu ceea ce s-a practicat aici candva, pe vremea cand Stiinta facea victime celebre in Europa si devenea Craiova Maxima. Cred ca, chiar suntem pe drumul cel bun: conducerea este profesionista si inteleapta, finantarea rezonabila, ECHIPA se misca bine, deci, de ce nu am incerca escaladarea spre varf chiar din acest an? Eu spun doar atat: sa fim uniti, alaturi de baieti, in toate „razboaielea’ care vor urma! FORZA STIINTA!

Lasă un răspuns la ipsilante Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NEWSLETTER